duminică, 20 octombrie 2013

 - - - - - - - - - Culorile toamnei - - - - - - - - - 
 (versuri şi imagini: Ciucă Maria Gabriela) 


 "Vine toamna zgribulită 
 Peste uliţie şi sate 
Cu covoare colorate 
Şi parfumuri asortate.



Se dezbracă iarăşi pomii,
Frunzele se joacă-n zare,
Randunica cea firavă
Pleacă-acolo unde-i soare.

Vezi cum pleacă stoluri, stoluri,
La răscruce se aşteaptă,
Lasă-n urma lor parfumul
Serilor de primăvară.




Ele pleacă peste sate,
Peste mări şi peste state
Într-o ţară călduroasă
La noi...iarna-i prea geroasă"



joi, 10 octombrie 2013


"Am învăţat să aleg oamenii cu inima şi nu am dat greş niciodată. 

Nu m-am ruşinat cu prietenii mei diferiţi, fie că sunt săraci, fie că sunt bolnavi, fie că au alte defecte pentru care societatea îi respinge. 

Fiecare om are ceva frumos de oferit!



Oamenii nu trebuie aleşi după cum au hainele. Ar trebui să îi alegem cu ochii închişi, să nu le vedem frumuseţea şi nici lucrurile. Şi nu trebuie să alegem oamenii după cum îi aleg alţii. 

Cel mai sărac om îți poate îmbogăți sufletul și îți poate oferi foarte multă iubire. Poate că uneori ar trebui să închidem ochii ca să vedem oamenii așa cum sunt cu adevărat... Să nu ne lăsăm păcăliți de false valori și nici influențați de valorile și de percepțiile celorlalți.


Cu ochii închiși sau deschiși îmi văd prietenii minunați și sunt mândră de ei!" Irina Binder

miercuri, 9 octombrie 2013


Iubesc toamna pentru culorile ei, pentru suspinele ei, pentru podoaba ei...O iubesc pentru farmecul, strugurii şi pentru dimineţile ei!




Ador toamna pentru după-amiezele târzii, pentru ceaiurile dulci şi pentru păturile ei groase. Îi admir veşmântul, aroma de must şi întreaga ei dulceaţă! 

sâmbătă, 28 septembrie 2013

Venise toamna...venise!


"Se sculase de la ceai înaintea celorlalţi şi plecase în livadă. Acolo întâlnise toamna ca o cerească despletire subt ochi. O adiere de vânt îi aruncase frunzuliţe galbene în faţă. Privise mirat cerul, livada, zarea asfinţitului…Da!  

Venise toamna fără s-o presimtă, fără s-o aştepte ca în anii trecuţi (…)



Venise toamna cu semnul plecărilor. Venise!

Şi ca o pasăre care şi-a regăsit vechiul cuib tocmai în clipa când trebuie să-l părăsească pe celălalt, pentru a intra în cârdul plecărilor de toamnă, Dănuţ îşi regăsise sufletul de anul trecut, aşa cum îl lăsase(…), acuma când vacanţa era în declin.”

Ionel Teodoreanu, La Medeleni

vineri, 27 septembrie 2013


"Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ţi-i dau..."




miercuri, 18 septembrie 2013


"(...) lasă-mă atunci când plouă,
Numai atunci când plouă,
Să rostesc (...) 

Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr, 

Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii, 




Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Eşti departe plecat şi eu te aştept, 
Şi tu ştii că te-aştept (...)
Şi totuşi aştept.

Iubesc ploile, 
Iubesc cu patimă ploile, înnebunitele ploi şi ploile calme, 
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei…"

luni, 16 septembrie 2013



„Nu există artă mai frumoasă decât arta educaţiei. Pictorul şi sculptorul fac doar figuri fără viaţă, dar educatorul creează un chip viu; uitându-se la el, se bucură şi oamenii, se bucură şi Dumnezeu.”



 Mulţumim tuturor celor care ne-au format, motivat, ajutat şi îndrumat!

vineri, 13 septembrie 2013


"La uşa inimii cuiva nu trebuie nici să ciocăneşti, nici să năvăleşti ci trebuie doar să cânţi." - Florentina Stoian, 11 ani

joi, 22 august 2013




"De vei avea aur în sufletul tău, în licăriri de aur va străluci tot ce porneşte de la tine" Nicolae Iorga





marți, 20 august 2013



"Când văd cerul plin de stele, licărind în toiul serii,
Când văd luna că răsare din cămările tăcerii,
Când văd razele de soare cum se-alintă pe câmpie,
Simt aşa o bucurie...şi zic: Doamne, slavă Ţie!




Când vorbesc cu liliacul sau cu crinul de pe drum,
Când regina nopţii, seara, mă îmbată de parfum,
Când mă-nvăluie mireasma de salcâm, de tei, de vie,
Simt aşa o bucurie...şi zic: Doamne, slavă Ţie!

Când aud că-n miez de noapte mai sunt oameni ce se roagă
După ce-au trudit prin lanuri ori prin fabrici ziua-ntreagă,
Când văd candela aprinsă în mireasmă de tămâie,
Simt aşa o bucurie...şi zic: Doamne, slavă Ţie!




 Când simt harul că se-ndură şi coboară printre noi,
Şi-şi revarsă peste lume al harismelor şuvoi,
Când, mirat, privesc la pana care scrie-o poezie,
Simt aşa o bucurie...şi zic: Doamne, slavă Ţie!"







;;