sâmbătă, 16 iunie 2012

cu informaticienii mei...

...bine, aici sunt doar o parte din ei :)...dar nu asta contează...ideea e că mă bucur nespus de mult că am întâlnit aşa persoane deosebite, puţin spus inteligente dar incredibil de cumpătate în ceea ce priveşte potenţialul lor şi nu numai...atât de liniştite, dar în acelaşi timp extraordinar de vibrante şi pline de viaţă...


noi :*



cu Laura și Codruț
...de admirat în cazul Laurei e faptul că ştie când şi cât să vorbescă, are abilitatea de a se face ascultată şi ştie când să pună punctul pe i...în schimb, Codruţ e acelaşi Codruţ pe care-l ştiu eu încă din clasa a IX-a (bine, şi Andrei la fel, căci şi el e tot în grupa noastră)...doar că mai nou ia lecţii de dans profesionist şi-şi proiecteză lancea pentru a exersa nu ştiu ce tip de arte marţiale...Sssst! să nu mai spuneţi la nimeni! :))


Cum spuneam, toţi ştim că e suficient ca Byby să înceapă să râdă că deja ne molipsim cu toţii (şi nu doar noi, dar şi profii noştri de suflet)  sau să ne mai "streseze" Codruţ cu vreo "întâmplare" de-a lui recentă că deja uităm  toată presiunea examenelor cel puţin câteva momente...:)) să ne informeze Tiby cu privire la ultima ştire, glumă ori bârfă de pe net ori să descoperim ce şi-a mai pierdut/uitat dragul nostru Bogdan :)))... nu de alta dar fiind aici vecini de palier, iar el...de fapt semigrupa lui,  începând orele înaintea mea (pentru că în cadrul laboratoarelor suntem împărţiţi aşa)...de multe ori am câte ceva să-i duc :)) şi fie că-şi uită buletinul, ochelarii sau portofelul... iar mai nou cheile :))) întotdeauna mă amuză dragul nostru olimpic aiurit... :))
Despre cele 4 scumpici:  Mădă, Ana, Sorina şi Laura numai cuvinte de laudă...ţineţi-o tot aşa fetelor şi veţi avea numai reuşite!!


cu Mădă...
...sensibilă, naturală, cu un suflet extraordinar de mare şi de frumos......puţini sunt însă cei care-i trec pragul, sau cei pe care-i lasă să îl calce...
norocoşii vor avea numai de câştigat căci vă zic eu: "Apele liniştite sunt nespus de adânci!"


Aaa, dar cum era să uit tocmai de "faimoasa" mea coleguţă de cameră...căci...cine nu a auzit de Carla? :)) mare figură, fata asta...şi vă spun: ea nu doar că ne amuză, dar ne face să râdem în hohote (pe noi şi întreg amfitetrul...) are darul, ca atunci când deschide gura...hopa, un strălucit porumbel :)) "păi ce, nu e aşa?" :)) 
Cine nu l-a făcut până şi pe "distinsul domn" Băsescu să râdă dacă nu Carla, a cui replică nu a fost titlu de ştire  în ziarele scrise şi cele online, pe Realitatea, ProTv etc, şi în acelaşi timp pe buzele noastre câteva zile? "Ia de la Băsescu!"  în parcarea Carrefour a rămas memorabilă pentru noi :)) Ţin minte când a venit, a aruncat becurile (căci printre detergenţi, bureţi şi alte lucruri casnice, de becuri aveam mare nevoie :P) şi-mi zice că i-a dat  "stimabilul"  o portocală, dar că ea ar fi vrut o banană...:)) cât ne-am mai amuzat...








134, grupa noastră (bine, cei care frecventăm pentru că sunt câţiva pe care ori nu i-am văzut, ori i-am văzut de prea puţine ori)...dar cine ar fi crezut că o să ne simţim atât de bine împreună? Cel puţin eu aveam impresia, căci aşa auzisem, că la facultate e aproape imposibil să mai menţinem colectivul unit...că nu mai e ca în "ani de liceu cu prietenii pe viaţă"... că oamenii vin aici deja formaţi, independenţi, fiecare cu cercul lor de amici... 



cu Ana :*
de o inteligenţă, un calm şi o siguranţă în tot ceea ce face cu adevărat fabuloase
..."Esenţele tari în sticluţe mici se păstrează"...o să-mi fie dor de tine...:*




iat-o și pe Sorina...:)
:)) atât de sensibilă, nici n-ai zice că o fascinează romanele ei polițiste...




Se pare că în cazul nostru nu a fost deloc aşa...ne-am potrivit ca într-o mănuşă... Căci, nu umplem noi toţi terasa, nu ne îndreptăm împreună spre metrou, nu avem acolo locul nostru de întâlnire? nu mergem împreună la patiseria de peste stradă :))  Ba da, ba da...:)))



Pozele sunt făcute ieri, imediat după examenul de Analiză! Uf, cum ne mai bucurăm că am mai scăpat de... "încă unul" şi cum în același timp regretăm faptul că... "se termină!" iar noi o să plecăm acasă fie în Vâlcea, Braşov, Gorj, Olteniţa, Călăraşi, Tulcea, Argeş...şi n-o să mai fim împreună trei luni de zile. Atât de atenţi şi grijuli am fost ieri că deşi nici măcar nu începuse vacanţa, nici nu ne despărţisem, noi deja planificam prima întâlnire pe timpul verii :)))

Dar gata, gata, urmează examenul de Algebră, "monstrul" de care ne temem cu toţii încă de la începutul sesiunii, iar eu în loc să învăţ, mă tot lungesc pe aici! :))


joi, 14 iunie 2012

Era să uit...

 Medalie şi diplomă cu locul II obţinute în cadrul concursului  Sportfest (categoria volei) organizat de ASUB (Asociaţia Studenţilor Universităţii Bucureşti)...

Nici prin gând nu ne trecea să participăm (eu şi Byby, voleibalista mea) la vreun astfel de concurs...dar să vedem: ca în fiecare vineri, mergem frumos la cursuri cu echipamentele după noi şi aşteptăm ,bineînţeles cu nerăbdare, sfârşitul lor pentru a lua parte la "porţia" săptămânală de sport...

Aşadar, spre finalul  ultimului curs, ne strecurăm binişor spre uşă  (ca să nu fie deranjul prea mare :P) şi fuuugi spre staţia (de RATB) din imediata apropiere...cea din dreptul facultăţii de Geografie. Destinaţia noastră: Şoseaua Panduri...cea care ne-a dat multe bătăi de cap semestrul ăsta :)))  fie că "aoleu, sigur am luat RATB-ul care trebuie?" fie că "am trecut de...Panduri? că parcă data trecută nu ajunsesem până aici..." sau poate: "am plecat prea târziu, să vezi cum nu mai putem intra şi trebuie să mai aşteptăm noi frumuşel 2 ore până la 4..." :))

Ceea ce mă amuză e faptul că nimic din toate astea nu s-a întâmplat vreodată, însă noi fiind agitate că terminăm la 2 la facultate, iar în acelaşi timp începem în cealaltă parte (locaţiile nefiind deloc apropiate), aveam tot felul de griji...multe din ele nefondate :))




Dar să revenim: găsim strada, găsim sala...acum glumesc :))...şi surpriză...aflăm că nu se fac orele de volei, întrucât în respectiva sală urmează să se desfăşoare "un anumit" concurs (nici măcar nu ştiam că de volei)...Eeei, asta-i bună! ne zicem noi...căci în viziunea noastră ne era imposibil...cum aşa? Adică nu putea să ne anunţe cineva...plus că noi susţineam că trebuie să dăm şi nişte probe la sfârşit (spre a ne fi încheiate mediile)...deci, cum aşa?
Cu toate acestea, dovezile erau chiar sub nas :)) şi vorbesc de tinerii foarte bine pregătiţi (sau cel puţin care aşa păreau :P)... ce aşteptau "startul"...




După ce ne lămurim cum stă treaba, în mod spontan, hopa, ne înscriem şi noi...Ei, iată-ne acum participante ale concursului "Sportfest"! Trecând peste toate amănuntele de culise, spre bucuria noastră, am fost în aceeaşi echipă! Ne-am mobilizat, ne-am simţit bine pe teren şi am reuşit să avem un joc extraordinar!...Răsplata: medalie şi diplomă cu locul II fiecărui coechipier!!




"Morala"...cum zice profu' de algebră la sfârşit de demonstraţie :))...e că de cele mai multe ori, lucrurile făcute în mod spontan sunt cele mai dulci şi cele mai roditoare!! (chiar vorbeam că dacă am fi ştiut de concurs, ne-am fi stresat şi am fi luat totul mult prea în serios...altminteri a fost ok)

imaginile sunt de pe pagina de facebook a celor de la ASUB

;;