Fericirea depinde de noi, de alegerile pe care le facem cu sufletul şi mai ales de ceea ce lăsăm să ne influenţeze cu adevărat viaţa.
"Un bărbat în vârstă de 92 de ani, bărbierit proaspăt, pieptănat la fel, s-a îmbrăcat şi la ora 8 dimineaţa s-a pornit înspre azil. Soţia lui în vârstă de 70 de ani, nu de mult s-a stins din viaţă şi din acest motiv bărbatul simte că e nevoit să-şi părăsească casa.
Stă în foaierul azilului aşteptând... zâmbeşte înspre noi atunci când îi spunem: camera dumneavoastră e pregătită!. În timp ce mergem spre lift, îi povestesc pe scurt cum anume e camera lui, ce culoare are perdeaua şi cuvertura de pe pat, ce are în cameră...
-Foarte mult îmi place!- spune el încântat ca un copil de 8 ani, care urmează să primească prima lui cameră separată de la părinţi.
-Stimate domn, dar încă nu aţi văzut camera, aşteptaţi un pic înainte să vă pronunţaţi! am răspuns eu.
-Nu are nimic dacă nu am văzut! -spune el-
Fericirea nu este dependentă de ceva anume. Eu aleg fericirea în mod independent.
Dacă această cameră îmi place sau nu, nu depinde de mobilier sau decoraţii, ci depinde de cum vreau să o văd eu. E am decis deja în mintea mea! Camera îmi place!
Deciziile le aduc în fiecare dimineaţă imediat ce mă trezesc. Pot să iau decizia să îmi petrec ziua în pat şi să enumăr câte extremităţi sau componente ale corpului meu nu funcţionează cum ar trebui sau mă dor...sau pot să mulţumesc cerului pentru tot şi pentru că mă pot mişca!
Fiecare zi este un cadou, dacă pot să-mi deschid ochii!
Mă concentrez pe amintirile frumoase, amintiri pe care le-am adunat în de-alungul vieţii mele! Bătrâneţea este ca şi un cont în bancă! Iei de acolo exact ce ai adunat.
Vezi, sfatul meu este să aduni multă, multă fericire şi multe amintiri frumoase în contul tău de amintiri! -spuse omul învăţat."
