La 30 august, anul 30 i.C., Cleopatra, regina Egiptului si amanta lui Iulius Caesar si a lui Marc Antoniu, si-a luat viata dupa ce armata sa a fost infranta de Octavian, viitorul imparat al Romei.
Cleopatra, nascuta in anul 69 i.C. a devenit Cleopatra a VII-a, regina Egiptului, la moartea tatalui sau, Ptolemeu al XII-lea, in anul 51 i.C. In acelasi timp, fratele ei a devenit regele Ptolemeu al XIII-lea, iar cei doi frati au domnit in Egipt, sub titlul oficial de sot si sotie. Cleopatra si Ptolemeu au fost membri ai dinastiei macedoniene care a guvernat Egiptul de la moartea lui Alexandru cel mare (in 323 i.C.). Desi Cleopatra nu avea sange egiptean, ea a fost singura din casa ei care a invatat limba egipteana. Pentru a-si spori influenta asupra poporului egiptean, a fost proclamata fiica lui Ra, zeul soarelui la egipteni. La scurt timp, Cleopatra a intrat in disputa cu fratele sau, in anul 48 i.C. izbucnind un razboi civil.
La vremea respectiva, Roma, cea mai mare dintre puterile vestice, era de asemenea strabatuta de un razboi civil. Chiar in momentul in care Cleopatra se pregatea sa-si atace fratele cu o imensa armata formata din arabi, razboiul civil roman a ajuns si in Egipt. Pompei cel mare, infrant de Iulius Caesar in Grecia, a fugit in Egipt cautand adapost, insa a fost imediat ucis de agentii lui Ptolemeu al XIII-lea. Caesar a ajuns la scurt timp in Alexandria si, dupa ce a descoperit moartea dusmanului sau, a decis sa readuca ordinea in Egipt.
In secolul precedent, Roma exercitase un control din ce in ce mai mare asupra bogatului regat egiptean, astfel ca Cleopatra a cautat sa-si atinga scopurile politice intrand in gratiile lui Caesar. Ea s-a dus la palatul regal din Alexandria si se spune ca i-a fost dusa lui Caesar infasurata intr-un covor, care i-a fost oferit cadou. Cleopatra, o femeie frumoasa si atragatoare, a atras atentia puternicului lider roman, acesta fiind de acord sa participe la razboiul civil egiptean de partea ei.
In 47 i.C., Ptolemeu al XIII-lea a fost ucis dupa ce a fost infrant de armata lui Caesar, iar Cleopatra a ramas la domnie alaturi de un alt frate de-al sau, Ptolemeu al XIV-lea. Iulius si Cleopatra au petrecut impreuna cateva saptamani de amor, dupa care Caesar a plecat in Asia Mica, unde a pronuntat celebrele cuvinte "Veni, vidi, vici" (Am venit, am vazut, am cucerit), dupa ce a inabusit o revolta. In iunie 47 i.C. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins ca este al lui Caesar si pe care l-a botezat Caesarion, adica "micul Caesar."
La intoarcerea triumfala a lui Caesar la Roma, a fost intampinat de Cleopatra si Caesarion. Sub auspiciile negocierii unui tratat cu Roma, Cleopatra a locuit intr-o vila detinuta de Caesar, situata in afara capitalei. Dupa ce Caesar a fost asasinat in martie 44 i.C., Cleopatra s-a intors in Egipt. La scurt timp dupa intoarcerea Cleopatrei, Ptolemeu al XIV-lea a murit, probabil otravit de sora sa. Regina si-a adus fiul la domnie alaturi de ea, sub numele de Ptolemeu al XV-lea Caesar.
Odata cu asasinarea lui Iulius Caesar, Roma a cazut din nou prada razboiului civil, oprit temporar in 43 i.C. odata cu formarea celui de-al doilea triumvirat, constituit din Octavian, nepotul mare al lui Caesar si mostenitorul ales de acesta, Marc Antoniu, un general puternic si Lepidus, un om de stat roman. Antoniu a preluat administratia provinciilor estice din Imperiul Roman, chemand-o pe Cleopatra la Tarsus, in Asia Mica, pentru a raspunde acuzatiilor aduse acesteia, potrivit carora ar fi sustinut dusmanii lui Marc Antoniu.
Cleopatra vroia sa il seduca pe Antoniu, dupa cum facuse anterior cu Caesar, iar in 41 i.C. a ajuns la Tarsus intr-o magnifica barja, costumata in Venus, zeita iubirii la romani. Reusind sa il seduca pe Marc Antoniu, acesta s-a intors impreuna cu Cleopatra la Alexandria, unde au petrecut iarna impreuna. In 40 i.C., Antoniu s-a intors la Roma si s-a casatorit cu sora lui Octavian, Octavia, intr-o incercare de a-si repara alianta cu fratele acesteia. Totusi, triumviratul a continuat sa se deterioreze. In anul 37 i.C., Antoniu s-a despartit de Octavia si a calatorit spre est, facand aranjamente astfel ca Cleopatra sa i se poata alatura in Siria. In perioada in care au fost despartiti, Cleopatra i-a facut doi gemeni, un baiat si o fata. Potrivit propagandistilor lui Octavian, cei doi amanti erau casatoriti la vremea respectiva, fapt ce incalaca legea romana care interzicea romanilor sa se casatoreasca cu straini.
Dezastruoasa campanie militara a lui Antoniu impotriva Parthiei in 36 i.C. a redus si mai mult prestigiul acestuia, insa in 34 i.C. a avut mai mult succes impotriva Armeniei. Pentru a-si sarbatori victoria, el a organizat o ceremonie triumfala pe strazile Alexandriei, in care Antoniu si Cleopatra au stat pe jilturi din aur, iar Caesarion si copiii lor au primit titluri regale impunatoare. Multi oameni de la Roma, instigati de Octavian, au interpretat acest spectacol ca un semn ca Antoniu intentioneaza sa predea Imperiul Roman in maini straine.
Dupa alti cativa ani de tensiune si atacuri propagandistice, Octavian i-a declarat razboi Cleopatrei si pe cale de consecinta lui Antoniu, in 31 i.C. Dusmanii lui Octavian s-au adunat de partea lui Antoniu, insa excelentii comandanti militari ai lui Octavian au repurtat succese imediate in fata fortelor lui Marc Antoniu. La 3 septembrie, 31 i.C. flotele celor doi s-au confruntat la Actium, in Grecia. Dupa lupte grele, Cleopatra si-a incalcat angajamentul asumat fata de Antoniu si a plecat spre Egipt cu 60 dintre navele ei. Antoniu a reusit sa patrunda printre navele inamice si a urmat-o. Flota ramasa s-a predat lui Octavian. O saptamana mai tarziu, fortele terestre ale lui Antoniu au capitulat.
Desi au suferit o infrangere decisiva, abia peste aproape un an Octavian a ajuns la Alexandria si l-a invins din nou pe Antoniu. Dupa aceasta batalie, Cleopatra s-a refugiat intr-un mausoleu. Antoniu, fiind informat ca Cleopatra a murit, s-a injunghiat cu sabia. Inainte de a muri, la el a venit un alt mesager, care l-a informat ca Cleopatra era inca in viata. Antoniu a cerut sa fie transpo
rtat la locul de refugiu al Cleopatrei, unde a murit, dupa ce a implorat-o pe aceasta sa faca pace cu Octavian. Dupa sosirea triumfala a romanilor, Cleopatra a incercat sa-l seduca pe Octavian, insa acesta a rezistat farmecelor ei. Neacceptand sa ajunga sub dominatia lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 30 august i.C., probabil prin muscatura unui sarpe veninos egiptean, simbol al regalitatii divine.
Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei Caesarion, a anexat Egiptul Imperiului Roman si a folosit comoara Cleopatrei pentru a-si plati veteranii. In 27 i.C., Octavian a devenit Octavian August, primul si cel mai important imparat roman. El a domnit asupra unui Imperiu Roman prosper si in permanenta expansiune, pana la moartea sa din anul 14 i.C., la varsta de 75 de ani.
'' O doina plange sus pe culme,
Din fluier unde limpezi cad,
Si leganate lin s-afunda
In pacea codrilor de brad...
Cantare , mestera cantare,
Te stingi acum incet -incet,
Si -adormi pierduta-n tremurarea
Oftarii blande din bradet...
Mi-ai picurat un strop in suflet
Din taina vremii de demult,
Si plansul veacurilor duse,
Ma infioara cand te-ascult...
Cum te-ai topit acum in noapte,
Eu stau cu inima la sfat:
In care brad, de care creanga
Plansoarea ta s-a aninat?...
Si cat vei mai trai acolo,
Tu, sora pururea cu noi,
Cand va fi mort demult ciobanul,
Si moarta turma lui de oi?...
Tarziu odata-cine stie?-
Trecand pe-aici un calator,
Te va culege dintr-o floare,
De dup-o aripa de nor...
Te-a cobora in largul vaii,
Si-o lume te va astepta,
Si-o lume-intreaga va incepe
Sa planga cu durerea ta...''
Astazi in liceu am avut ocazia sa vad schitele lui I.L.Caragiale, interpretate de o trupa de actori din Galati. Desi jocul actoricesc nu a fost de mare clasa, operele marelui dramaturg m-au impresionat deoarece ele au o mare valoare in literatura romana.
Inceputul pe care il asteptam cu atata nerabdare a sosit in sfarsit.Prima zi ca eleva in clasa
a IX-a a fost minunata. Cladirea impunatoare, cuvintele de bun venit ale domnului director, Pana m-au impresionat dandu-mi un interes aparte pentru tot ce era nou.
Am cunoscut-o pe doamna diriginta, doamna Lacramioara Siiulescu. Cu mare entuziasm, ne-a aratat sala de clasa. Priveam curioasa in jur, gandindu-ma la urmatoarele prietenii ce aveau sa se infiripe foarte curand.
Cam asta a fost prima zi de scoala.Desi pare ceva simplu, pentru mine a fost mai mult decat suficient.
Pe masura ce vara se apropia, teama datorata examenelor punea stapanire pe mine. In fond nu aveam de ce sa ma tem, eram bine pregatita. Dar descrierea descrierea celor mari cu privire la asta,aparea ca un obstacol greu de depasit.
Ei bine,dupa atatea emotii a sosit vremea sa aflu rezultatul muncii depuse. Am descoperit cu mare bucurie ca voi fi oeleva a Colegiului National Mircea cel Batran.Desi eram eram nespus de fericita pentru vestea aflata, o mare tristete imi bantuia sufletul.Gandul ca voi parasi scoala si ca ma voi desparti de colegi, ma facea sa uit de calea pe care trebuia sa o urmez.
