Eu sunt apa, tu fântâna
Eu sunt raza, tu lumina.
Tu eşti strop din nepăsare
Iar eu sunt un ciob de soare.
Tu îmi pari de neînţeles,
Eu mă pierd în Univers
Eu tresar şi tot mai sper,
Tu eşti sigur, ai un ţel.
Eu sunt aţa, tu eşti nodul
Tu eşti apa iar eu podul.
Eu sunt cerul luminat,
Tu abisu-ntunecat.
Eu mă sting, devin de gheaţă,
Tu m-aprinzi şi îmi dai viaţă.
Eu sunt poşta, tu coletul
Tu pantoful, eu şiretul
Tu mă-nalţi, mă trec fiorii,
Stau să cad, dau drumul sforii,
Tu mă prinzi, devin de sticlă
Tu zâmbeşti, eu sunt lividă.
Eu sunt valul iar tu marea
Tu eşti dorul, eu uitarea
Eu visez un colţ de rai,
Tu întreg, mie mi-l dai.
crâmpei de viaţă în cupa de carton a sorţii…
într-o lume de basm
cu luceferi înşelători, cu Ilene Cosânzene
şi cu vrăjitori de cleştar…
e vis?...e aievea?
Sunt eu cea care priveşte în adâncul orizontului?
să fie azi, mâine
doar simple talazuri ale efemerului?
da…
căci timpul zugrăveşte valuri şi valuri de amintiri…
se ţes neînsemnate frânturi de fum,
atârnă relaţii de-o frunză de tei
în hora smălţuită a vieţii.
am găsit peştişorul de aur?
sau poate e duhul din lampă?
clipele sunt acum
parfum de liliac,
raze de zâmbet,
sunt scara spre curcubeul absolutului,
fluturii din stele şi stelele din piatră
piatra din soare şi soarele din basmul meu…
Deşi s-au scris şi spus multe despre legea atracţiei nu prea am dat importanţă. Asta până când am realizat că unele lucruri chiar se întâmplă dacă îţi doreşti cu tot dinadinsul.
Expresii populare şi definiţii:
- de ce ţi-e teamă de aia nu scapi
- cine se aseamănă se adună
- ban la ban trage
- la omul sărac nici boii nu trag
- eşti ceea ce gândeşti
Legea atracţiei funcţionează întotdeauna, indiferent dacă o înţelegi sau nu. Funcţionează infailibil iar legea spune că sunt atrase lucrurile la care te gândeşti cel mai mult, indiferent dacă sunt pozitive sau negative.
Dovada legii există în societate, atunci când vezi că persoana care vorbeşte mai mult de boală o şi are, când vezi că cel care vorbeşte mai mult despre prosperitate o şi are. Astfel bogaţii vor continua să se îmbogăţească iar săracii vor continua să sărăcească în funcţie de ceea ce simt în mod predominant. În momentul în care gândeşti pozitiv şi crezi că lucrurile pe care ţi le doreşti se vor întâmpla, ele chiar aşa vor fi, ba chiar intensitatea şi profunzimea lor va fi surprinzătoare.
Mai mult te îndrepţi exact către ceea ce simţi şi nu atât către ceea ce crezi. De exemplu dacă te loveşti la picior atunci când cobori dimineaţa din pat, ai tendinţa să te împiedici apoi din orice. Toată ziua îţi merge aşa fără să realizezi că o simplă schimbare a stării emoţionale poate să schimbe întreaga zi şi întreaga viaţă. Dar dacă îţi începi ziua bine şi dacă ai o stare de mulţumire, atâta vreme cât nu îngădui să fie schimbată starea, vei continua să atragi, conform legii, întâmplări şi oameni care îţi susţin acest sentiment de mulţumire.
Fizica cuantică începe să vorbească despre această descoperire. Ea afirma că mintea modelează de fapt lucrul perceput. Conducătorii din trecut care cunoşteau acest secret voiau să ţină puterea numai pentru ei şi astfel ceilalţi oameni mergeau la lucru, munceau şi se întorceau acasă, lucrau ca pe bandă rulantă fiind ţinuţi în ignoranţă de cei mai mari.
Aşadar între ceea ce gândeşti, ceea ce simţi şi ceea ce se întâmplă este întotdeauna o legătură.
Deşi greu de crezut, mi se pare interesant acest aspect!!
"Sufletul omenesc este alcătuit în afară de instincte şi dintr-o funcţie creatoare de iluzii, despre care nu poţi să ştii când devin autosugestii şi orice sinceritate trebuie suspectată numai cu măsură."
"-Nu cred în iubire.
-Nu crezi dumneata în iubire? Nu te atrage iubirea?…
-Ba da, mă atrage…Poate că este singurul rost al unei vieţi mărginite, comune, cum e viaţa noastră. Şi-mi place…dar ştiu că nu durează…că nu corespunde unei realităţi…”
"Nu, domnişoară, serios, spune-mi ce preferi?
-Îmi place lumina…apoi pământul…cartea…rochia…fructele…zăpada…tot ce e neprefăcut…net"
"O femeie - observaţi în jurul dumneavoastră - are voce frumoasă când vorbeşte cu cel pe care-l iubeşte şi voce urâtă, albă, când porunceşte servitoarei să aducă apă sau să spele vasele."
“Uimirea cea mare, înspăimântătoare uneori, e să descoperi cât de total seamănă între ei oamenii prin ce au mai subtil şi mai secret, când se cred aşa de diferiţi ca aspect.”
Camil Petrescu, "Patul lui Procust"
Anul acesta iepuraşul a venit mai devreme. A venit în carne şi oase, dar nu singur ci însoţit de încă unul. La început am crezut că nu o să ne înţelegem căci cei doi urecheaţi erau foarte, foarte fricoşi. Acum s-au acomodat (o să îi las să crească la ţară), ronţăie tot timpul morcovi. În privinţa numelor încă nu am ajuns la un punct comun cu sora mea...suntem în tratative. O să îmi fie foarte dor de ei când se va sfârşi vacanţa dar promit că îi voi vizita cât mai des. 
.jpg)
