Sfârşitul acesta de săptămână am părăsit Bucureştiul şi am dat o fugă până acasă!! Chiar mi se făcuse dor ...de scumpul, minunatul, cochetul, curăţelul şi mult iubitul meu oraş - dragul de el-, dor de toţi vâlcenii lui frumoşi, de aerul degajat, de vânzătoarea de la chioşc, de căţelul din faţa blocului, de semaforul "muzical şi cu buton" :)) de prichindeii din părculeţul blocului, de entuziasmul şi de jocul lor mereu neobosit. Dar mai ales, abia aşteptam să-i revăd pe cei dragi...
....să văd grădina cu flori a lui mami, fiind sigură că şi anul acesta va fi cel puţin la fel de frumoasă ca în ceilalţi ani...
Aşadar, nu am zăbovit prea mult prin oraş şi am plecat la tară. Ce să spun...raiul pe pământ...trandafiri albi, roz, galbeni, roşii ori şatiraţi îşi etalau care mai de care minunata lor podoabă...în schimb, cuminţi şi sensibile, petuniile se bucurau în linişte de o miiică rază de soare; lămâiţa, înflorită toată, se gudura după ploaia tocmai trecută, doar doar să-i fie remarcate încântătoarele-i flori albe...cât despre crini, nu mai încape vorbă: mândri din cale-afară, împărăţeau peste florile abia sădite...
Azi a plouat...şi ce face omul când afară plouă? Gogoşi...:)) glumeam...
Însă noi chiar am făcut gogoşi...şi fiecare a participat: dacă nu cu gătitul cel puţin cu degustatul :)) Pe lângă faptul că au ieşit cum nu se poate mai bine, ne-am amuzat, ne-am amintit de "vremurile de odinioară" (Flori: -Nu puteai să-mi zici şi mie, măcar o dată, când ne dădeai lucrare, ca să ştiu şi eu de dinainte?" :)) ) şi ne-am simţit excelent...(până la urmă, e bună şi vremea asta urâtă la ceva :P)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu